CASA DE CULTURĂ A STUDENŢILOR CLUJ-NAPOCA

“LEAGĂN AL STUDENȚIEI”

Scurt Istoric

Casa de Cultură a Studenţilor a reprezentat de la începuturi un spaţiu al spiritelor tinere şi libere, al culturii autentice, oferind tinerilor o alternativă elevată, de petrecere a timpului liber. Casa de Cultură a Studenţilor este un mediu în care se dezvoltă calităţile artistice şi morale ale tinerilor studenţi, este un spaţiu de manifestare pentru experimente culturale, precum şi de promovare şi afirmare a tinerelor talente.

Până în anul 1956 activităţile cultural-artistice şi distractive ale studenţilor se desfăşurau în cluburile universitatilor. Încă din anul 1921, studenţimea clujeană si-a exprimat într-o gazetă locală, dorinţa de-a avea o casă de cultură. Această dorinţă s-a împlinit în anul 1956 cănd s-a luat hotărâre care prevedea crearea de asociaţii studenţeşti şi înfiinţarea în toate centrele universitare a Caselor de Cultură Studenţeşti. Conform acestei Hotărâri la începutul lunii octombrie 1956 a fost numit un Consiliu provizoriu, format din studenţi şi tinere cadre universitare, care avea ca sarcina şi crearea noii instituţii care se numea Casa de Cultură a Studenţilor. Consiliul provizoriu din Cluj-Napoca a propus în funcţia de director pe asistentul universitar Hodorog Laurenţiu, responsabilul cultural pe Universitatea „Victor Babeş”. Ministerul Învăţământului căruia se subordonau direct Casele de Cultură a Studenţilor a emis actul oficial de numire a directorului din Cluj-Napoca.

Activităţile Casei de Cultură a Studenţilor au fost inaugurate în 10 februarie 1957, printr-un program de muzică şi umor. Între anii 1957-1959 au fost create formaţii artistice şi cercuri teoretico-practice: ansamblul folcloric, corul mixt, două formaţii de teatru, cercul de recitatori, formaţia de jazz, formaţia de muzică uşoară, formaţia de dans modern, cercul foto, cineclubul, cercul de corespondenţă, cursurile de istoria artei şi cenaclul literar.

Formaţiile artistice îndrumate de cadre didactice şi artişti au pregătit un bogat repertoriu şi au fost capabile să se prezinte la primele Festivaluri locale şi Naţionale. Activităţile în aceşti ani de început s-au desfăşurat în condiţii material-financiare modeste. Momentul hotărâtor l-a constituit construirea unei cladiri proprii, proiect care a fost susţinut de academicianul Daicoviciu, rectorul Univ. „ Babeş Bolyai”. Lucrările au început în iulie 1959.

În 22 august 1960, directorul Hodorog Laurenţiu a preluat cladirea din Piaţa Păcii. Constructorul i-a înmânat cheile de la cele 104 încăperi.

Acest vast şi impresionant spaţiu, pe parcursul anilor a fost amenajat după nevoi, corespunzător cu cerinţele activităţilor. S-au făcut numeroase transformări pentru ca spaţiul să fie cât mai util studenţilor. Au fost alocate de la Minister sume necesare pentru o dotare corespunzătoare. Au fost achiziţionate costume şi făcute decoruri pentru spectacole, aparatură, instrumente muzicale, mijloace de transport, mobilier, etc..

După darea în folosinţă a noii clădiri au urmat sase decenii de mari succese în care Casa de Cultură a Studenţilor a fost capabilă să satisfacă preferinţe ale maselor largi de studenţi asigurându-se zilnic programe de o mare varietate. Pe tot parcursul acestor decenii Casa de Cultură a Studenţilor a avut un stat de funcţiuni corespunzător cu dimensiunea activităţilor, un adevărat corp de referenti bine calificat şi dăruit activităţilor artistice, culturale şi recreative.

Cu sutele pot fi număraţi cei care au trecut prin şcoala de formare intelectuală a Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca şi, şi-au descoperit astfel talentele şi capacitatea de a acţiona în plan individual, aducand un plus valoare si societăţii.

Nume marcante de azi şi-au facut „ucenicia personalităţii”, şi nu putem să nu amintim aici numele Maestrului Dumitru Fărcaş a cărui carieră şi viaţă artistică se identifică cu „Mărţişorul”.

După mai bine de 60 de ani, Casa de Cultură a Studenţilor a rămas edificiul cultural care găzduieşte, formează, promovează şi afirmă talentele studenţilor care frecventează cu perseverenţă şi dăruire formaţiile, cenaclurile, cursurile, cluburile, precum şi multiplele activităţi organizate în casă sub îndrumarea referenţilor de specialitate. Lucrările de modernizare realizate în ultimii ani indică această instituţie din Piaţa Lucian Blaga, ca fiind un spaţiu extrem de generos, funcţional, elegant, unde actul cultural se desfăşoară în condiţii optime, fapt care a dus la performanţe atât în plan naţional, cât şi în festivaluri şi concursuri internaţionale.

În prezent CCS reuneşte 17 formaţii artistice, cenacluri, cluburi şi cursuri. Palmaresul obţinut prin intermediul acestor formaţii înscrie această instituţie în rândul celor mai prestigioase instituţii de cultură din centrul universitar clujean.

DIRECTOR,

FLAVIUS MILĂŞAN